Pasta de peste

Muuuult ne place pasta de peste. Şie mie şi lui. Face subsemnata des des des. Simplă şi bună. Şi cu nişte amintiri din copilărie ataşate. Eram burică şi faptul că soră-mea ştia să facă pastă de peşte mi se părea o adevărată faptă de vitejie. Enough with sweet memories. Am trei rânduri de explicaţii şi un car de poze.

 
Mister B, ia mîna!!!

All we need (is love, of course şi în plus) nişte untuleţ, o conservă de sardine, sare, piper, ceapă. 

Am tras cu ochiul prin vecini şi am văzut că eu fac pasta asta cam după ureche. În sensul că pun mult mai puţin unt. Însă pentru că dispare destul de repede, nu mă încântă ideea să mâncăm atât de mult unt dintr-o suflare. 

Mie îmi place să scot untul rece din frigider, îl tai bucăţele şi îl frec într-un castron cu o lingură de lemn. Iese apa din el.

Pastă de peşte

Când e moale, scurg sardinele de ulei, suc propriu, whatever, şi le sfărâm bine cu furculiţa.

Pastă de peşte

Pun sare, piper şi ar trebui să pun şi ceapa rasă fin dacă nu aş înregistra ameninţări gen - Eu nu mă ating dacă pui ceapă. Mister B e inamicul declarat al cepei crude în salăţi, motiv pentru care salata orientală e strictly forbidden în bucătăria noastră.

Pastă de peşte

Amestec bine bine tot maclavaisul, îl transfer într-un castronel mai mic, îl decorez dacă mai am chef şi dacă mai are el răbdare. Azi a avut. Până la un punct. :-)

În secţiunea Aperitive:

Tortilla - omletă cu cartofi

Măsline naturale - bucurii mărunte