French toast cu capsuni

Ei chiar că nu ştiu cum să încep! Mamă - mamă! Wooow! Iooooi! Cam atât de mult mi-a plăcut ce-am făcut eu singură în dimineaţa asta! Ta - taaaaam ...

French toast cu căpşuni

French toast zic (am folosit şi eu un cuvânt din dicţionar - vorba unui coleg din liceu - ca să mă dau mare că ştiu nişte chestii) pe româneşte friganele. Adică o papa direct din copilărie - din aia simplă şi bună şi dulce şi care miroase a bucătăria lui mami. Ce-mi mai plăceau! Ce-mi mai plac! 

Pe scurt felii de pâine înmuiate în lăptic, date prin ou şi rumenite frumos pe ambele părţi. Pâinica să nu fie extra proaspetă ci mai de a doua zi aşea pentru că altfel risc să scot feliile bucăţi din lapte - se înmoaie prea repede, prea tare şi se rup. Dacă-s mai grosuţe e mai bine. Ale mele au fost un pic mai subţiri decât mi-aş fi dorit pentru că nu ştiu ce ne-a lovit de-am luat ieri pâine feliată - which we usualy don't. Am citit că French toast-ul ca la mama dânsului se face amestecând oul cu laptele, adăugând un praf de sare şi zahărul, ăsta fiind amestecul cu care se execută toată şmecheria. Şi-am mai citit că se mai poate adauga şi smântână variantă la care eu am ciulit imediat urechile şi-am zburlit mustăţile de pisoaică pofticioasă. Trebuie încercat someday because, what can I say - I absolutely love smântână.

French toast cu căpşuni

Friganelele mele au fost acoperite cu nişte căpşunici care miroseau mi-nu-nat! Şi la sfârşit am pudrat toată minunăţia cu zahăr pudră cu vanilie. Faaaaaaaiiii ce bun a fost! Bun bun bun! Foarte puţin dulce - aşa cum îmi place mie, aromat, delicios. M-am lăudat destul? :-) Acum şi autocritica pentru echilibru - sunt supărată pe friganelele mele că nu prea avrut să se lipească oul de dânsele. Asta pentru că probabil n-am avut suficientă răbdare şi le-am trecut prin ou cu viteza luminii. Data viitoare - sper că nu mai fac isprava asta.

French toast cu căpşuni

I must say - bunătatea asta nu e din capul meu, of course! Am cetit pe nişte bloguri nişte review-uri despre un bistro unde n-am călcat never ever dar de care-mi place teribil. Cum aşa? Aşa! Fincă atât de frumos au grăit favoritele mele în materie de blogărit pe teme de papa (de fapt pe orice teme vor ele) că eu am devenit fan pe loc. Cine vrea să păţească precum subsemnata citeşte aici şi aici.  Trebuie să ajung şi eu acolo într-o zi, doar să mai aerisesc şi eu programul super încărcat cu care mă laud zilele astea ...

French toast cu căpşuni

Şi acolo am văzut eu nişte poze care mi-au luat minţile pe loc cu nişte french toast cu fructe proaspete şi un sirop (de care eu n-am avut dar eu nici nu sunt fan-ul siropurilor până la proba contrarie - because I never say never!). Şi n-am avut ce să fac - a trebuit să fac şi eu! 

French toast cu căpşuni

Şi după cum se vede am făcut poze din toate direcţiile şi unghiurile - ca un fan adevărat ce mă aflu al acestui desert! I love it! I love it! I do!